Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Skip to main content
Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor Arheologice 18 aprilie 2023

Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor Arheologice 18 aprilie 2023

| Direcția Județeana pt. Cultură Bihor | Agendă publică

La inițiativa ICOMOS (Comitetul Internațional al Monumentelor si Siturilor), începând cu anul 1983, pe data de 18 Aprilie se celebrează Ziua Internaţionala a Monumentelor şi Siturilor Arheologice. ICOMOS este organizaţia nonguvernamentală care promovează la nivel mondial metodologii şi tehnici științifice cu scopul conservării patrimoniului arhitectural şi arheologic. Activitatea sa se bazează pe principiile consacrate în Carta Iinternațională din 1964 privind conservarea şi restaurarea monumentelor şi siturilor – Carta de la Veneția.

 

Cu ocazia Zilei Internaționale a Monumentelor şi Siturilor Arheologice, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor aduce în atenţia publicului diversitatea şi valoarea patrimoniului arhitectural şi arheologic de pe raza județului Bihor si semnalează importanța abordării corecte în ceea ce privește intervenția asupra obiectivelor de patrimoniu (cum ar fi: clădiri monument istoric, imobile din zona de protecție a monumentelor istorice, din zonele construite protejate ori situate în perimetrul Ansamblurilor Urbane clasate), în ideea parcurgerii procedurilor legale de avizare, activitate ce constituie o etapă premergătoare şi obligatorie în practica de conservare şi protejare a patrimoniului.

Cadrul conținut al documentației care se va supune avizării este pus la dispozitie pe portalul Direcției Județene pentru Cultura Bihor: AICI

Ca fundament al unei atitudini corecte faţă de patrimoniu avem la baza: legislația specifică pentru construcţii, urbanism şi protejarea monumentelor (Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, etc), instrumente urbanistice legale (Planuri urbanistice generale şi planuri urbanistice zonale pentru zone construite protejate), Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, Lista monumentelor istorice din 2015,publicată în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 113 bis, din 15.02.2016, Repertoriul Arheologic Național şi altele.

Patrimoniu bihorean este de o mare varietate, atât ca tipologii de monumente istorice cât şi ca epoci istorice din care acestea datează.

În judeţul Bihor există câteva ansambluri urbane înscrise în Lista Monumentelor Istorice: Ansamblul urban "Centrul istoric Oradea", Ansamblul urban "Oradea II" - Staţia CFR Episcopia Bihor, locuinţe pentru funcţionarii CFR, Ansamblul urban "Piaţa Samuil Vulcan" - Beiuş, “Ansamblul Piața Libertății” - Salonta.

Referitor la patrimoniul arheologic din Bihor exemplificăm cu câteva dintre cele mai valoroase situri arheologice, de la locuirile preistorice în peșteri precum Peștera Meziad sau Peștera Unguru Mare, și manifestările artistice rupestre din celebra Peșteră Coliboaia, la cunoscuta așezare neolitică de la Oradea-Salca, la cele din epoca bronzului din localităţile Otomani și Sălacea și din cele două epoci ale fierului cu așezări fortificate și deschise la necropole plane sau tumulare, Șuncuiuș, ”Dealul Simeonului”, Tășad ”Cetățaua”. Cetățile de pământ, precum Cetatea Biharia sau cele din piatră: Cetatea Oradea, Finiș, ”Piatra Șoimului” de la Peștiș, Cheresig, ridicate în evul mediu, dar și orașele, târgurile sau satele medievale din care au rămas vizibile doar bisericile, cum sunt cele de la Tileagd, Săcueni sau Remetea domină peisajul în zonele respective ale județului.

Din epoca medievală mai menţionăm: Donjonul de la Cheresig, Biserica reformată din Remetea, Biserica reformată din Şisterea, Cetatea Oradea (epocă medievală, renaştere, baroc). Pentru baroc sunt reprezentative: Basilica romano-catolică "Înălţarea Fecioarei Maria", Palatul Episcopal Romano-Catolic din Oradea, Biserica cu Lună şi Catedrala greco-catolică Sfântul Nicolae. Din secolul al XIX-lea, pentru stilul Eclectic avem: Sinagoga neologă de pe strada Independenței din Oradea, Hala de Comerţ (azi Facultatea de medicină), Palatul de Justiţie Bihor, etc. Reprezentativ pentru Secession menționăm: Palatul Ullmann şi Palatul "Vulturul Negru”, iar pentru stilul neoromânesc: Liceul Greco-Catolic (fosta şcoală normală Greco-Catolică).

Cu o asemenea moștenire, Direcția Județeană pentru Cultura Bihor se preocupă să se adapteze dinamicii politicilor publice axate pe dezvoltare şi valorificarea oportunităților de finanțare a intervențiilor asupra fondului construit, cu respectarea calităţii lucrărilor, şi a principiilor de conservare şi restaurare astfel încât intervenţiile să asigure salvgardarea valorilor istorice.

La inițiativa ICOMOS (Comitetul Internațional al Monumentelor si Siturilor), începând cu anul 1983, pe data de 18 Aprilie se celebrează Ziua Internaţionala a Monumentelor şi Siturilor Arheologice. ICOMOS este organizaţia nonguvernamentală care promovează la nivel mondial metodologii şi tehnici științifice cu scopul conservării patrimoniului arhitectural şi arheologic. Activitatea sa se bazează pe principiile consacrate în Carta Iinternațională din 1964 privind conservarea şi restaurarea monumentelor şi siturilor – Carta de la Veneția.

 

Cu ocazia Zilei Internaționale a Monumentelor şi Siturilor Arheologice, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor aduce în atenţia publicului diversitatea şi valoarea patrimoniului arhitectural şi arheologic de pe raza județului Bihor si semnalează importanța abordării corecte în ceea ce privește intervenția asupra obiectivelor de patrimoniu (cum ar fi: clădiri monument istoric, imobile din zona de protecție a monumentelor istorice, din zonele construite protejate ori situate în perimetrul Ansamblurilor Urbane clasate), în ideea parcurgerii procedurilor legale de avizare, activitate ce constituie o etapă premergătoare şi obligatorie în practica de conservare şi protejare a patrimoniului.

Cadrul conținut al documentației care se va supune avizării este pus la dispozitie pe portalul Direcției Județene pentru Cultura Bihor: AICI

Ca fundament al unei atitudini corecte faţă de patrimoniu avem la baza: legislația specifică pentru construcţii, urbanism şi protejarea monumentelor (Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, etc), instrumente urbanistice legale (Planuri urbanistice generale şi planuri urbanistice zonale pentru zone construite protejate), Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, Lista monumentelor istorice din 2015,publicată în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 113 bis, din 15.02.2016, Repertoriul Arheologic Național şi altele.

Patrimoniu bihorean este de o mare varietate, atât ca tipologii de monumente istorice cât şi ca epoci istorice din care acestea datează.

În judeţul Bihor există câteva ansambluri urbane înscrise în Lista Monumentelor Istorice: Ansamblul urban "Centrul istoric Oradea", Ansamblul urban "Oradea II" - Staţia CFR Episcopia Bihor, locuinţe pentru funcţionarii CFR, Ansamblul urban "Piaţa Samuil Vulcan" - Beiuş, “Ansamblul Piața Libertății” - Salonta.

Referitor la patrimoniul arheologic din Bihor exemplificăm cu câteva dintre cele mai valoroase situri arheologice, de la locuirile preistorice în peșteri precum Peștera Meziad sau Peștera Unguru Mare, și manifestările artistice rupestre din celebra Peșteră Coliboaia, la cunoscuta așezare neolitică de la Oradea-Salca, la cele din epoca bronzului din localităţile Otomani și Sălacea și din cele două epoci ale fierului cu așezări fortificate și deschise la necropole plane sau tumulare, Șuncuiuș, ”Dealul Simeonului”, Tășad ”Cetățaua”. Cetățile de pământ, precum Cetatea Biharia sau cele din piatră: Cetatea Oradea, Finiș, ”Piatra Șoimului” de la Peștiș, Cheresig, ridicate în evul mediu, dar și orașele, târgurile sau satele medievale din care au rămas vizibile doar bisericile, cum sunt cele de la Tileagd, Săcueni sau Remetea domină peisajul în zonele respective ale județului.

Din epoca medievală mai menţionăm: Donjonul de la Cheresig, Biserica reformată din Remetea, Biserica reformată din Şisterea, Cetatea Oradea (epocă medievală, renaştere, baroc). Pentru baroc sunt reprezentative: Basilica romano-catolică "Înălţarea Fecioarei Maria", Palatul Episcopal Romano-Catolic din Oradea, Biserica cu Lună şi Catedrala greco-catolică Sfântul Nicolae. Din secolul al XIX-lea, pentru stilul Eclectic avem: Sinagoga neologă de pe strada Independenței din Oradea, Hala de Comerţ (azi Facultatea de medicină), Palatul de Justiţie Bihor, etc. Reprezentativ pentru Secession menționăm: Palatul Ullmann şi Palatul "Vulturul Negru”, iar pentru stilul neoromânesc: Liceul Greco-Catolic (fosta şcoală normală Greco-Catolică).

Cu o asemenea moștenire, Direcția Județeană pentru Cultura Bihor se preocupă să se adapteze dinamicii politicilor publice axate pe dezvoltare şi valorificarea oportunităților de finanțare a intervențiilor asupra fondului construit, cu respectarea calităţii lucrărilor, şi a principiilor de conservare şi restaurare astfel încât intervenţiile să asigure salvgardarea valorilor istorice.

Alte articole

| Direcția Județeana pt. Cultură Bihor | Agendă publică
| Direcția Județeana pt. Cultură Bihor | Agendă publică